Nr. 43 din 25 noiembrie 2021
GALERIA FOTO A "CURIERULUI ARMATEI"

Publicaţie bilunară editată de Statul Major al Forţelor Terestre

Puncte de vedere


Viziune, inovație și responsabilitate

- interviu realizat cu șeful secției Învățământ din Statul Major al Forțelor Terestre, colonel Cătălin ȘOGOR -

Mihaela DIACONU

eși îmi desfășor activitatea în acest serviciu de peste trei ani, încep să mă identific cu acest domeniu folosindu-mă de experiența acumulată în biroul de formare continuă a personalului militar și personalului civil contractual. Mereu am spus și o spun în continuare că în spatele fiecărei foi de hârtie de pe mesele noastre se află un OM care, cu siguranță, dorește ceva sau are o problemă de rezolvat.

- Vă rog să-mi vorbiți despre evoluția dumneavoastră profesională. Ce anume v-a determinat să alegeți acest domeniu de activitate?
- Pot să spun că mi-am început cariera odată cu admiterea la Institutul Militar de Geniu, Construcții și Căi Ferate „Panait Donici” din Râmnicu-Vâlcea. În anul 1992, am fost repartizat într-un batalion de geniu din București, prima funcție pe care am ocupat-o a fost cea de comandant pluton. Ulterior, am parcurs toate funcțiile de la nivelul unei unități luptătoare: comandant companie, ofițer în statul major al unității.
Am fost promovat la Statul Major al Forțelor Terestre unde am avut ocazia să lucrez cu oameni deosebiți și dedicați activității de personal și de la care am învățat cum trebuie abordat acest domeniu. Pot să spun că, în cadrul statului major, am parcurs toate funcțiile din structura de personal, de la ofițer de stat major, la șef de birou în structura de resurse umane și, bine­înțeles, actuala funcție de șef secție Învățământ. Deși îmi desfășor activitatea în acest serviciu de peste trei ani, încep să mă identific cu acest domeniu folosindu-mă de experiența acumulată în biroul de formare continuă a personalului militar și personalului civil contractual. Mereu am spus și o spun în continuare că în spatele fiecărei foi de hârtie de pe mesele noastre se află un OM care, cu siguranță, dorește ceva sau are o problemă de rezolvat.

- Care este cea mai mare provocare a structurii pe care o gestionați?
- Structurile de învățământ militar și de instrucție din Forțele Terestre se află într-un intens și accentuat proces de transformare, generat de aprobarea Concepției de modernizare și dezvoltare a învățământului militar, în perioada 2021-2024 și în perspectivă până în anul 2030, conturat pe linii de efort ce vizează nu doar arhitectura curriculară, infrastructura și digitalizarea procesului de învățare, cât și resursa umană și cadrul legislativ ce stă la baza funcționării întregului sistem de învățământ militar. Implicațiile acestui proces de metamorfoză a structurilor militare, instituții de învățământ de nivel preuniversitar și universitar, de formare inițială și continuă au un impact deosebit asupra managementului învățământului militar sub aspectul focalizării pe beneficiar, conducere (leadership), implicării resursei umane, abordării procesuale și manageriale sistemice, îmbunătățirii continue, abordării factuale a procesului decizional, relațiilor reciproc avantajoase între unitățile/ instituțiile de învățământ și beneficiari. Procesul de transformare a Armatei României în domeniul modernizării învățământului conduce la dezvoltarea, schimbarea, îmbunătățirea continuă (prin valoarea adăugată și creată) a performanțelor organizaționale ale structurilor militare (unități și instituții de învățământ).

- Cum vedeți evoluția învățământului militar în următorul deceniu?
- Evoluția învățământului militar este strâns conectată de specificitatea transformării structurilor militare (unități/ instituții de învățământ), cu accent pe schimbarea politicilor educaționale, culturale, științifice, fiecare ducând la o anume modificare structurală și funcțională, locală și națională. Există două aspecte concludente: primul se referă la recalibrarea nivelului liceal, prin schimbarea specializării colegiilor militare. Al doilea, la crearea ocupațiilor pentru profesia de militar, transformare majoră în instituțiile de învățământ preuniversitarpostliceal și universitar, care generează asigurarea unui management al calității structurat pe responsabilitatea managementului, al resurselor, realizarea efectivă a serviciului, precum și măsurarea, analiza și îmbunătățirea activității.
Forțele terestre reprezintă cea mai im­portantă componentă a forțelor armate române și sunt destinate realizării de diferite acțiuni militare, cu caracter terestru sau aeromobil, în orice zonă sau direcție.
Conform precizărilor din Doctrina Armatei, „Transformarea Armatei României repre­zintă un proces dinamic, complex și permanent, extins asupra unui spectru larg de domenii, relații și interdependențe, destinat promovării intereselor și obiectivelor de securitate ale statului român. Procesul de transformare dintr-un anumit domeniu se va corela și sincroniza, pe etape, cu procesul de trans­formare din celelalte domenii, astfel încât interdependența realizată să asigure coerența procesului de transformare, în ansamblul ei”.
Potrivit viziunii oferite de proiectul „România educată”, până în anul 2030, învățământul românesc trebuie să facă față unei lumi competitive și tehnologizate, în care capacitatea de adaptabilitate și flexibilitate a indivizilor, dar și a societății, este un element esențial care face diferența între state.
Tehnologia avansată va contribui la potențarea capacităților fizice și mentale necesare obținerii avantajului competitiv în acțiunile militare. Capacitatea armatei de a se adapta permanent la schimbările din mediul operațional se bazează pe lideri militari capabili să formeze și să con­ducă structuri militare de nivel tactiv, operativ și strategic, dar și interinstituționale, bazându-se pe gândirea critică și creativă.
Din această perspectivă, identificarea, formarea și dezvoltarea resurselor umane competitive, generatoare de cunoaștere și capabile de acțiune comprehensivă, reprezintă o prioritate a armatei, pentru siguran­ța îndeplinirii eficiente a misiunilor, angajamentelor și obligațiilor asumate în plan intern și extern. Subestimarea importanței formării și dezvoltării resursei umane, în acord cu evoluțiile mediului operațional prognozat presupune asumarea riscului de diminuare a capacității de apărare a țării și de participare eficientă la operațiile multinaționale din cadrul Alianței.
Astfel, resursa umană capabilă de acțiune întrunită trebuie să fie rezultatul unui proces de învățare continuă, în context formal, informal și nonformal, pe tot parcursul carierei, prin educație și instruire individuală și colectivă, aplicare, valorificare și recunoaștere a competențelor, în acord cu mediul operațional foarte dinamic.
În acest sens, devine evident faptul că educația și formarea sunt indispensabile pentru supraviețuirea într-o societate a cunoașterii, a schimbărilor sociale și economice.
Procesul de modernizare și dezvoltare a învățământului militar în perioada 2021-2026 și în perspectivă până în anul 2030, identificat ca element prioritar al procesului de transformare a structurilor militare din forțele terestre, cu precădere a unităților și instituțiilor de învățământ preuniversitar, universitar și de formare continuă va avea un impact deosebit asupra managementului învățământului militar românesc.

- Care sunt elementele specifice siste­mului de învățământ militar pentru care tinerii își aleg cariera militară prin parcurgerea cursurilor unei academii militare?
- Învățământul militar este parte a sistemului de învățământ național, integrat în spațiul european al învățământului, prin semnarea Declarației de la Bologna și asumarea obiectivelor stabilite în prioritățile învățământului superior românesc. Este responsabil de formarea inițială și dezvoltarea profesională continuă în dezvoltarea resursei umane și creșterea performanțelor structurilor militare.
Conducerea dintr-o instituție de învățământ are o responsabilitate ridicată, astfel că modalitatea de a ghida personalul trebuie să fie eficientă și competentă. Acest tipar nu poate fi reprodus în toate unitățile/ instituțiile de învățământ militar, întrucât problematica este diferită de la un nivel la altul, pe de-o parte, pornind de la specificul instituției care reprezintă în același timp o structură militară, dar și o unitate de învățământ cu finalități exclusiv didactice și, pe de altă parte, din particularitățile de vârstă ale elevilor/studenților/cursanților, cu impact major asu­pra laturei psihocomportamentale ce configurează personalita­tea viitorului adult.
Managementul educațional asigură transformarea teoriei și a principiilor în acți­uni efective. Scopul declarat al managementului educațional de calitate este creșterea satisfacției beneficiarului prin dezvoltarea unui management care să asigure realizarea unor profile/rezultate con­forme cu nevoile identificate de către acesta.
Esențiale sunt principiile managementului educațional de calitate, care, respectate, pot genera încredere și efecte/rezultate așteptate:
1.Focalizarea pe beneficiar: toate organizațiile depind de beneficiarii lor, de aceea, trebuie să identifice și să înțeleagă nevoile curente ale acestora, să îndeplinească cererile acestora și eventual, să le depășească așteptările. Un alt element esențial este asigurarea legăturii dintre obiectivele unității/instituției de învățământ și nevoile și așteptările benficiarilor. Acest fapt implică o comunicare permanentă și reală între cele două entități.
2. Conducerea („Leadership”). Liderii sunt cei care asigură unitatea scopurilor și direcția de evoluție a unităților/instituțiilor de învățământ. Aceștia trebuie să creeze și să mențină un mediu intern propice participării grupurilor țintă și realizării obiectivelor organizaționale. Acest principiu stabilește necesitatea clarificării viziunii și dezvoltării sistemului educațional, dar și la dezvoltarea unei culturi organizaționale.
3. Responsabilitatea actorilor. Oamenii care funcționeză în cadrul unitățiilor/ instituțiilor de învățământ sunt esența oricărei organizații și de implicarea lor depinde modul în care își folosesc competențele în beneficiul organizației.
4. Abordarea procesuală. Un rezultat dorit nu se poate obține decât dacă activitățile și resursele necesare sunt abordate unitar.
5. Abordarea managerială sistemică. Este absolut necesară o viziune sistemică asupra educației care să reflecte nu doar politici, strategii și planuri operaționale, ci și o bună comunicare interdepartamentală, prin structuri clare de comunicare, decizie și raportare. Se impune o pregătire managerială consistentă și unitară pentru toate funcțiile de conducere din sistem. Și, nu în ultimul rând, este necesar un sistem transparent și obiectiv de urmărire și evaluare a eficacității și eficienței educației.
6. Îmbunătățirea continuă implică abordarea holistică, globală a dezvoltării organizaționale. Îmbunătățirea continuă, prin „valoare adăugat㔠și „valoare creată”, trebuie să devină un scop fundamental.
7. Abordarea factuală a procesului decizional. Deciziile efective se bazează pe analiza datelor și informațiilor disponibile. Însă, acest lucru presupune un sistem informațional eficient, robust care oferă informații relevante în timp real.
8. Relații reciproc avantajoase între unitățile/instituțiile de învățământ și beneficiari (furnizori și beneficiari). Atunci când aceștia sunt interdependenți, avantajul reciproc întărește capacitatea instituțională de a crea valoare.
Un prim pas în demersul de modernizare este autoevaluarea unităților/instituțiilor de învățământ, sub aspectul capacității instituționale, al eficacității educaționale și managementului calității, domenii ce vor furniza suficiente resure pentru identificarea punctelor slabe și elementelor asupra cărora se impune o intervenție pe termen mediu și lung.

-Având în vedere faptul că cerințele de instruire au crescut mult în ultima perioadă, cum gestionați această situație?
- Utilizarea unor noi categorii de armament, aparatură și tehnică de luptă presupune adoptarea de noi concepte/proceduri de pregătire, actualizarea cerințelor actuale de instruire, precum și realizarea unei legături mai strânse între formatori și beneficiari.
Astfel a fost nevoie de revizuirea suportului educațional, astfel încât să asigure pregătirea personalului pentru operarea /mentenanța noilor sisteme de armament/tehnică și echipamente militare care au intrat/sunt în curs de în forțele terestre (sistemul de rachete antitanc portabil SPIKE, lansator multiplu cu bătaie mare - HIMARS, transportor blindat PIRANHA V etc.) și să reflecte ultimele evoluții/dezvoltări ale reglementărilor specifice.
În vederea eficientizării modului de desfășurare a pregătirii militare generale și de specialitate desfășurate în instituțiile/unitățile de învățământ militar din forțele terestre, a fost necesară constituirea și operaționalizarea corpului instructorilor militari asociați (IMA). Începând anul școlar/universitar/instruire 2019-2020, corpul IMA prin acțiunile derulate de Școala de Instruire Interarme a Forțelor Terestre trebuie să fie în măsură să acopere nevoile de instruire specifice armelor/specialităților militare din forțele terestre.
Totodată, s-au depus mari eforturi pentru modernizarea infrastructurii și aici aș aminti de Batalionul 1 Instrucție „Olt”, Școala de maiștri militari și subofițeri a Forțelor Terestre și să nu uităm de Academia Forțelor Terestre, instituție de învățământ universitar ce desfășoară activități educaționale la cele mai înalte standarde.

 

cap de pagina

Viziune, inovație și responsabilitate Deși îmi desfășor activitatea în acest serviciu de peste trei ani, încep să mă identific cu acest domeniu fo­losindu-mă de experiența acumulată în biroul de formare continuă a personalului militar și personalu­lui civil contractual. Mereu am spus și o spun în continuare că în spatele fiecărei foi de hârtie de pe me­se­le noastre se află un OM care, cu siguranță, dorește ceva sau are o problemă de rezolvat.
Hic et ubique! - Aici și peste tot! Experiența mea profesională constă într-o gamă diversificată de funcții, atât de comandă, cât și de stat major, îndeplinite la diferite niveluri - strategic, operativ sau tactic, lucru care mă ajută în exercitarea, zi de zi, a actului de comandă și a atribuțiilor funcționale. În plus, este clar că leadershipul se poate învăța din teorie, dar cel mai important, abilitățile de leader se cultivă în fiecare dintre noi, comandanții, pe baza experiențelor pe care le avem de-a lungul carie­rei.

Responsabilitate și profesionalism,
pârghiile unui comandant
Din dialogul pe care l-am avut cu locotenent-colonelul George Miron am aflat faptul că a parcurs pas cu pas treptele ierarhiei militare, cariera dum­nealui urmând o traiectorie ascendentă. Împuternicirea în actuala funcție a reprezentat un moment de referință, de o mare încărcătură emoțională. Însă, indiferent de funcțiile ocupate sau de structurile în care și-a desfășurat activitatea, locotenent-colonelul Miron a acordat o atenție deosebită calității muncii depuse. În virtutea acestui crez, a fost preocupat permanent de performanța profesională, o cerință esențială pentru un bun lider.


 


COPYRIGHT:
este autorizată orice reproducere, fără a percepe taxe, cu condiția indicării cu exactitate a numărului și a datei apariției publicației.
OPINIILE ŞI PĂRERILE
exprimate în articolele publicate sub semnătura autorilor au caracter strict personal și nu angajează în vreun fel răspunderea EDITORULUI sau a REDACŢIEI.
Web design ltc Ion Papaleț