Nr. 36 din 27 iunie 2016
GALERIA FOTO A "CURIERULUI ARMATEI"

Publicaţie bilunară editată de comandamentul Brigăzii 1 Mecanizate "Argedava"

Lecția de istorie
Marea Recesiune, în documentele Contrainformațiilor militare

Ionel BOSTAN

riza mondială interbelică și-a pus masiv amprenta și asupra vieții economico-sociale a României. În anii 1929-1933, falimentele erau la ordinea zilei, afectând toate ramurile industriei și rețeaua bancară. În sectorul bugetar, s-a recurs la reducerea cheltuielilor publice, concedieri colective, diminuarea salariilor aparatului funcționăresc etc.

 

Bugetul statului s-a închis pe deficit trei ani consecutivi, cu toate că a sporit fiscalitatea și s-au angajat mai multe credite de restabilizare. Evident, toate acestea nu puteau să nu aibă implicații în sfera militară, prin urmare intrând și în atenția Contrainformațiilor. Să amintim, șeful Serviciului Secret al Armatei române, în acea perioadă (de fapt, din 1924 până în 1940), era celebrul Mihail Moruzov.

Organizarea activităților informative și contrainformative, prin înființarea Serviciului Secret al Armatei române, s-a efectuat după modelul instituției de profil din Anglia (Cr. Troncotă, Mihail Moruzov și frontul secret, Editura Elion, București, 2004). Despre tema reflectării efectelor aplicării primei „curbe de sacrificiu” (ianuarie 1931) în diversele documente informative elaborate de structurile de contrainformații militare s-a preocupat, printre alții, cercetătorul Lucian Drăghici, de la Serviciul Istoric al Armatei.

Dintr-o comunicare a domniei sale, prezentată la sesiunea științific㠄Arhivistica militară românească în slujba istoriografiei naționale” (Centrul de Studii și Păstrare a Arhivelor Militare Istorice, Pitești, 23 iulie 2010), aflăm o multitudine de lucruri interesante. Bazându-se pe documente credibile, din Fondul de Microfilme (diverse role), scoate în evidență faptul că măsurile guvernamentale din epocă i-au afectat semnificativ și pe militari, ceea ce a „generat un climat de nemulțumire în rândurile armatei”.Cele consemnate în Buletinul informativ al Biroului 2 din cadrul statului-major al Diviziei 9 Infanterie pentru perioada 01-31 ianuarie 1931, fac trimitere la starea de spirit a ofițerilor, care, deși poate fi apreciată ca fiind bună, „este însă influențată de starea materială în urma aplicării curbei de sacrificiu asupra soldelor. Starea materială: reducerea soldelor face traiul mult mai greu ca înainte. Dacă se ține seama că majoritatea (veniturilor) ofițerilor se rezumă numai în soldă, iar scumpetea vieții și obligațiunile fiscale nu s-au micșorat în proporția în care s-au micșorat soldele, se va vedea că toți ofițerii, fără excepție, cu greu pot face față obligațiunilor serviciului și poziției sociale din care fac parte”.

Buletinul informativ pe luna februarie 1931 al Diviziei 9 Infanterie reține aspecte legate de întârzieri prelungite ale plății soldelor la Regimentul 34 Infanterie: „De la 23 decembrie 1930, la 23 februarie 1931 nu s-a mai putut plăti ofițerilor nici un ban din drepturile de soldă”. Prin mărimea lor, dată fiind puterea de cumpărare a monedei naționale, „soldele nu ajung (decât) pentru hrană și locuință”, se arată în raportul informativ al Regimentului 12 Roșiori, din mai 1931. Acesta este și motivul pentru care ofițerii erau „îngrijorați din cauza noilor uniforme regulamentare, pe care le-au primit cu mare bucurie, dar n-au posibilitatea de a le procura”. Pentru că acțiuni cu caracter informativ și contrainformativ au desfășurat, într-o măsură mai mică, și alte organe de siguranță (poliția, jandarmeria ori trupele de grăniceri), din lectura rapoartelor acestora rezultă lucruri similare. În mare parte, acestea țintesc viața civilă.

De exemplu, în Buletinul informativ al Legiunii de jandarmi Constanța (25 august-25 septembrie 1931) se consemnează: „Cea mai mare parte a agricultorilor au multe datorii pe la bănci și particulari, pe care neputându-le achita, li se vând uneltele de agricultură, vitele și chiar imobilele, lucru ce-i nemulțumește foarte mult, avându-se în vedere că produsele lor agricole le vând la prețuri derizorii, iar articolele și uneltele trebuincioase lor le cumpără tot pe prețuri ridicate. Pentru datoriile către stat, agenții fiscului îi execută fără nici o cruțare (…)”.

Ceea ce e clar, e că și astăzi se justifică atribuțiile structurilor contrainformative pe linia urmăririi și cunoașterii stării de spirit și a moralului în cadrul armatei, fără a se putea evita ținerea la curent și evaluarea situației morale și a stării de spirit a întregii populații a țării. Tocmai de aceea, devine extrem de interesant ceea ce consemnează buletinele/ rapoartele întocmite de către respectivele structuri, vis-a-vis de actuala criză economică și diversele ei implicații. Însă, orice curiozitate trebuie temperată vreme de măcar o generație, până la momentul desecretizării lor.

cap de pagina

Unirea Basarabiei cu Țara mamă, România, la 27 martie/9 aprilie 1918! Primul Război Mondial a ridicat în fața poporului român probleme de mare însemnătate pentru soarta națiunii. Tocmai de aceea, lupta pentru unitate națională a intrat în faza finală, angrenând toate forțele sociale și politice, atât din vechea Românie, cât și din provinciile românești subjugate, imprimând războiului purtat de România un profund caracter național. Manifestațiile și demonstrațiile populare în sprijinul înfăptuirii dezideratului unității național-statale, organizate în tot cursul războiului, zecile de mii de voluntari de peste hotare, înrolați în lupta pentru cauza întregirii țării, sunt numai câteva fapte care dădeau glas voinței de unitate statală a întregii națiuni române.

Comandanți ai Armatei I, momente de glorie și onoarea În istoria popoarelor există momente de răscruce, când acestea își încredințează soarta în puterea brațelor ostașilor. Un astfel de moment îl reprezintă anul 1916, an în care România a intrat în război. În luna august a aceluiași an, se naște Armata I, mai exact, pe 18 august, când se înființează Armata I de operații, cu comandamentul dislocat în localul Școlii de Artilerie, Geniu și Marină din garnizoana București, care, ulterior, va fi mutat la Craiova. Acestei armate i s-a hărăzit să aibă parte de onoarea de a lupta pentru împlinirea idealurilor românilor. Sângele ostașilor săi a consfințit botezul focului primit în bătăliile din defileul Jiului, dar și de la Mărășești. Dintotdeauna armata română a fost condusă de comandanți destoinici, care au făcut față cerințelor care, în timp de război, și-au îndeplinit misiunile de luptă încredințate.

Marea Recesiune, în documentele Contrainformațiilor militare
Criza mondială interbelică și-a pus masiv amprenta și asupra vieții economico-sociale a României. În anii 1929-1933, falimentele erau la ordinea zilei, afectând toate ramurile industriei și rețeaua bancară. În sectorul bugetar, s-a recurs la reducerea cheltuielilor publice, concedieri colective, diminuarea salariilor aparatului funcționăresc etc. Bugetul statului s-a închis pe deficit trei ani consecutivi, cu toate că a sporit fiscalitatea și s-au angajat mai multe credite de restabilizare.

 



COPYRIGHT:
este autorizată orice reproducere, fără a percepe taxe, cu condiţia indicării cu exactitate a numărului și a datei apariţiei publicaţiei.
OPINIILE ŞI PĂRERILE
exprimate în articolele publicate sub semnătura autorilor au caracter strict personal și nu angajează în vreun fel răspunderea EDITORULUI sau a REDACŢIEI.
Web design ltc Ion Papaleț