Lecţia de istorie

Mărturii ale trecutului

Plutonier Radu SĂCĂREA

upă ce a parcurs stadiul civilizaţiei agrare şi a ajuns la vârful celei industriale, omenirea întâmpină cel de-Al Treilea Val (confirmând anticipările celebrului futurolog american Alvin Tofler) – civilizaţia informatică. Bogăţia popoarelor se va raporta nu atât la pământ, muncă şi capitalul de care dispune, cât mai ales la informaţie, inteligenţă şi cunoştinţe acumulate.
Moştenitor – unic moştenitor – al civilizaţiei traco-geto-dace şi al romanităţii, poporul român a făcut încă din vechime o puternică impresie prin perfecta lui unitate de limbă cultură şi civilizaţie, prin dragostea lui neţărmurită de glie. Stau în această privinţă mărturie numeroasele însemnări păstrate în muzee, săli de tradiţii. Valoarea surselor de acest gen este fără exagerare nepreţuită, mai ales pentru că, parcurgându-le ne vedem chipul şi sufletul reflectat ca într-o oglindă, prin ochii altora, aşa cum am intrat de-a lungul timpului în conştiinţa umanităţii.

La comandamentul Diviziei 1 Infanterie „Dacica” s-a deschis Sala de tradiţii militare, unde sunt imortalizate aspecte de la înfiinţarea Armatei 1, până în zilele noastre, la actuala Divizie 1 Infanterie „Dacica”. Încă de la intrarea în comandament, suntem întâmpinaţi de o vitrină cu trofee câştigate de-a lungul timpului de militarii din cadrul trupelor terestre, precum şi de drapelele cu însemnele heraldice ale marilor unităţi şi unităţilor subordonate diviziei.
În sala de tradiţii militare suntem întâmpinaţi cu primele aspecte imortalizate de la înfiinţarea Armatei 1, precum şi cu aspecte din primul război mondial, cu strategiile de ducere a luptelor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Tot aici sunt imortalizaţi cei trei mari conducători ai Armatei 1 în primul război mondial: general de corp de armată Culcer Ioan, general de brigadă Dragalina Ion, precum şi generalul de divizie Eremia Grigorescu, figuri marcante ale armatei române. Tot aici, legat de primul război mondial, găsim o mitralieră calibru 7,62 mm., model 1910 cu afet pe roţi „MAXIM”, dar şi o uniformă de soldat purtată în primul război mondial de armata română.
În continuare, descoperim imagini din perioada interbelică, în prim-plan fiind regele Ferdinand decorând cadre militare în urma actelor de vitejie din primul război mondial, dar şi defilări cu trupe.
Un alt capitol este dedicat celui de-al doilea război mondial precum şi conducătorilor Armatei 1 în acele vremuri, general de corp de armată Macici Nicolae şi generalul de corp de armată Atanasiu Vasile. În fotografiile expuse sunt prezentate aspecte privind ducerea luptei, dar şi primirea militarilor români de către populaţia civilă. Tot la acest capitol privind al doilea război mondial ne este prezentată o uniformă de ofiţer, de locotenent, din postav kaki, dar şi un aruncător calibru 82 mm., model 1937, precum şi o mitralieră calibru 7,62 mm. model 1937 cu afet de fortificaţii „ZB”.
Şi revoluţia de la 1989 este surprinsă în fotografii. Sunt surprinse imagini cu paza militarilor la diverse obiective importante, imagini de la Sala Palatului, de la diverse edificii culturale precum şi fraternizarea armatei cu demonstranţii.
Istoria sălii ne aduce şi în vremurile noastre, unde ne sunt prezentate imagini privind activitatea de instrucţie a unităţilor subordonate. Ne sunt prezentate fotografii cu militarii români în teatrele de operaţii, cu diferitele misiuni desfăşurate în Afganistan Irak, Kosovo, precum şi acţiuni umanitare ale echipelor CIMIC în sprijinul populaţiei civile în teatrele de operaţii. În acelaşi context, pot fi admirate uniformele contemporane şi anume: cea de instrucţie de mozaic de culori din perioada 1992 – 2000, cea de oraş pentru poliţie militară, ţinuta de instrucţie mozaic de culori tip RIPSTOP pădure şi cea de instrucţie tip deşert cu vestă de protecţie antiglonţ şi cască.
În Sala de Tradiţii a Diviziei 1 Infanterie „Dacica”, ne sunt prezentate diverse decoraţii, ordine, medalii, cruci comemorative, care cinstesc memoria celor care şi-au dat jertfa supremă. În această sală ne sunt prezentate diverse alte însemne, cum ar fi: stindard din 1872 brodat cu fir de aur, drapel din 1923 Ferdinand, drapelul Regimentului 1 Mecanizat decorat cu însemnul apărarea patriei, clasa a III-a cu panglică, drapelul Divizionului 16 Artilerie, model 1994 cu acvilă, dar şi drapelul Diviziei 1 Mecanizate „Tudor Vladimirescu”, decorat cu 5 ordine şi însemne.
În curgerea năvalnică a istoriei noastre naţionale, componentele morale şi culturale, sociale, politice şi militare, s-au împletit permanent şi au înlesnit depăşirea crizelor latente şi a marilor momente de cumpănă din devenirea acestui popor prin soluţii originale, izvorâte din însăşi unicitatea originii, evoluţiei şi valorilor noastre specifice.

Mărturii ale trecutului După ce a parcurs stadiul civilizaţiei agrare şi a ajuns la vârful celei industriale, omenirea întâmpină cel de-Al Treilea Val (confirmând anticipările celebrului futurolog american Alvin Tofler) – civilizaţia informatică. Bogăţia popoarelor se va raporta nu atât la pământ, muncă şi capitalul de care dispune, cât mai ales la informaţie, inteligenţă şi cunoştinţe acumulate.
Moştenitor – unic moştenitor – al civilizaţiei traco-geto-dace şi al romanităţii, poporul român a făcut încă din vechime o puternică impresie prin perfecta lui unitate de limbă cultură şi civilizaţie, prin dragostea lui neţărmurită de glie. Stau în această privinţă mărturie numeroasele însemnări păstrate în muzee, săli de tradiţii. Valoarea surselor de acest gen este fără exagerare nepreţuită, mai ales pentru că, parcurgându-le ne vedem chipul şi sufletul reflectat ca într-o oglindă, prin ochii altora, aşa cum am intrat de-a lungul timpului în conştiinţa umanităţii.

Sabia-emblemă de tip akinakes descoperită la Medgidia - piesă traco-geto-dacică unică în Europa? Mărturiile arheologice atestă faptul că arealul actualului municipiu Medgidia, oraş central dobrogean, este leagăn de autentică şi elevată civilizaţie precreştină. Descoperirea senzaţională, la Medgidia, a primei mori neolitice specializate, datând de acum 5000 de ani, aşaza civilizaţia românească sub semnul protocronismului cultural şi tehnic universal, alături de strălucitoarele civilizaţii orientale din Summer şi Mesopotamia sau nord-africane, din Egipt.